Te naşti într-un sat de pe lângă un oraş mai
mare. Satul vostru are şi o şosea. Tu nu stai la şosea. Acolo stau ăia
înstăriţi. Tu nu eşti.
Creşti auzind-o pe maică-ta spunându-şi
cât e de proastă că l-a luat pe tac-tu şi spunându-ţi că dacă nu înveţi
ai să ajungi că el.
La şcoala din sat eşti primul. Maică-ta e mândră, vecinele sunt invidioase, iar taică-tău... bea în cinstea ta.
Dai la liceu la oraş.
Primul şoc cultural. Stai la o mătuşă. Domnişoară la 50 de ani. Pentru tine e zâna cea bună, pentru vecinii
ei, "nebuna de la cinci". Îţi petreci mare parte la baie. Veceul din
casă te fascinează.
După primul an de liceu ai fost doar al cincilea
din clasă şi maică-ta aproape că te renegase, dar te acomodezi şi te
faci tocilar.
Ţi se zice "Ţăranu", fetele îţi vorbesc frumos doar când îţi cer tema, băieţii joacă fotbal cu ghiozdanul tău.
Ajungi la facultate. La Bucureşti. Al doilea şoc cultural. Maică-ta îţi trimite scrisoare că poate să moară liniştită. În aceeaşi scrisoare, mă-ta mare zice că ea vrea să te vadă însurat şi că moare dup-aia.
Stai la cămin şi te descurci cu mâncare de acasă ţinută la rece pe pervazul ferestrei. Şi aici eşti printre fruntaşi.
În ultimul an de facultate, te duci internship.
Stai opt luni neplătit, după opt luni şeful biroului îţi zice: "Avem un
post liber". Accepţi chiar salariul minim pe economie. O suni pe
maică-ta şi-i dai raportul. E atât de fericită încât, se gândeşte că,
acum, că te-ai realizat la Bucureşti, ar putea să-l lase pe tac-tu şi să
vină să stea cu tine.
La job vii primul şi pleci ultimul. Lucrezi în weekend şi de-acasă. Eşti ultra-obedient şi pupincurist.
Colegii sunt scârbiţi de tine, şeful te place şi te exploatează. Îţi
măreşte salariul. Poţi chiar să îi trimiţi şi maică-tii nişte bani.
Te însori cu cea mai frumoasă fată de la tine din sat. E şi ea venită la Bucureşti, dar nu a avut succesul tău. Faceţi nuntă în sat. Maică-ta plânge, bunică-ta nu moare, în schimb e mort de beat taică-tău.
Eşti avansat. Ceva directoraş. Ea e gravidă. Faci credit pentru casă şi maşină. Te aşteaptă 25 de ani de rate şi vacanţe în Turcia şi Grecia. Bunică-ta
a murit, maică-ta vine la voi să vă crească plodul, taică-tău e tot la
birt. Nu eşti fericit, dar eşti împlinit...
si continuarea......
... vine criza - te dau aia afara, iti vinzi masina, banca iti ia
casa, te intorci sa stai cu parintii in satul de unde ai plecat, nevasta-ta incepe sa spuna cat de proasta a fost ca te-a luat pe tine de
barbat in loc sa-l ia pe Gheorghe care e recuperator (proxenet,
traficant) in Spania si are vila cu piscina si meleu in curte! Incepi
sa-ti petreci cat mai mult timp la birt (alaturi de taica-tu)... si bei
...ca fii-tu e primul din clasa!
Morala: Ai carte, n-ai parte!
vineri, 4 ianuarie 2013
marți, 2 octombrie 2012
Sherpa
Citind despre Tenzing Norgay, am descoperit o vorba din batrani(a serpasilor nepalezi), care zice cam asa:
''Juramintele se fac in mijlocul furtunii. Adica degeaba ne laudam la gura focului. Asta poate orice om slab. Serpasii insa urca muntele si cand se porneste viscolul se aduna roata, se prind pe dupa umeri si isi spun: pana maine vor fi sapte barbati in virful muntelui sau sapte vaduve in sat''.
Tenzing Norgay(alias Sherpa) este ghidul care l-a insotit pe Sir Edmund Hillary pe Everest(Chomolungma - in limba tibetana sau Sagarmatha - in limba nepaleza). La coborare a avut loc urmatorul dialog:
Apropo de raspunsuri(celebre):
primul om despre care se presupune ca a ajuns pe Everest (se presupune - pentru ca nu s-a mai intors) a fost britanicul George Mallory. Chiar in anul celei de-a treia incercari (1924) a fost intrebat de ce vrea sa urce pe Everest, iar raspunsul lui a fost: ''Because it’s there''.
I rest my case..
Numa' de bine s'auzim!
''Juramintele se fac in mijlocul furtunii. Adica degeaba ne laudam la gura focului. Asta poate orice om slab. Serpasii insa urca muntele si cand se porneste viscolul se aduna roata, se prind pe dupa umeri si isi spun: pana maine vor fi sapte barbati in virful muntelui sau sapte vaduve in sat''.
Tenzing Norgay(alias Sherpa) este ghidul care l-a insotit pe Sir Edmund Hillary pe Everest(Chomolungma - in limba tibetana sau Sagarmatha - in limba nepaleza). La coborare a avut loc urmatorul dialog:
Reporter : how is your feeling by conquering the Mount Everest?
Tenzing Norgay : very happy!
Reporter
: you just a Sherpa (a guide) for Edmund Hillary, of course you are in
front of him, shouldn’t you be the first person who put your foot on
the Mount Everest?
Tenzing
Norgay : yes, that’s true. At the last steps, I let him to put his foot
and became the first person who climbed the Mount Everest.
Reporter : why did you do that?
Tenzing Norgay : because that was his dream, not mine. My dream was sucessfully escorted him and helped him chased his dream.
Apropo de raspunsuri(celebre):
primul om despre care se presupune ca a ajuns pe Everest (se presupune - pentru ca nu s-a mai intors) a fost britanicul George Mallory. Chiar in anul celei de-a treia incercari (1924) a fost intrebat de ce vrea sa urce pe Everest, iar raspunsul lui a fost: ''Because it’s there''.
I rest my case..
Numa' de bine s'auzim!
vineri, 31 august 2012
Scrisoare preluata
Am citit aici: http://www.cotidianul.ro/scrisoare-deschisa-catre-un-senator-si-catre-toata-lumea-168767/, mi-a placut, asa ca dau mai departe.
Scrisoare deschisa catre un senator si catre toata lumea
1 decembrie. Scrisoare deschisă către dl. senator Viorel Badea.
Am primit ieri, pe grupul yahoo romaniansinedinburgh, o scrisoare din partea d-lui senator Viorel Badea, care s-a gîndit să mă felicite cu ocazia, cică, „Zilei românilor de pretutindeni". Dau mai jos scrisoarea d-lui senator, urmată de răspunsul meu, pentru că, nu-i așa, nu se cuvine să te heretisească omul, iar tu să nu-i întorci amabilităţile...
1 decembrie.
Dragi români de pretutindeni,
Cu prilejul „Zilei românilor de pretutindeni" vă adresez vouă, românilor din lumea întreagă, calde felicitări, precum şi îndemnul de a păstra în suflet spiritul, cultura şi limba românească. Doresc să vă felicit şi să vă mulţumesc pentru contribuţia pe care o aduceţi la dezvoltarea comunităţilor şi a ţărilor în care vă aflaţi, precum şi pentru păstrarea şi afirmarea valorilor şi tradiţiilor româneşti. Din Australia până în America de Nord, din Europa şi până în Asia, românii au ridicat pe podiumurile sportului de performanţă drapelul naţional al României, au dus la cele mai prestigioase universităţi frumosul grai românesc şi excelează în orice domeniu activează, făcând cinste ţării natale.
Trebuie să ne amintim că suntem români în fiecare zi dăruită nouă de Dumnezeu şi să păstrăm vii în inimile noastre cuvintele lui M. Sadoveanu: „Patriotismul nu înseamnă ura împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenţia că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic."
Doresc să vă felicit, de asemenea, şi cu ocazia „Zilei Naţionale a României". Avem datoria de a păstra vie şi a cinsti amintirea celor ce au luptat pentru unitatea şi libertatea poporului, precum şi de a privi spre viitor cu optimismul, curajul şi încrederea cu care au făcut-o şi strămoşii noştri, de la cei căzuţi pe câmpul de luptă, până la cei care au pierit în inumanele închisori comuniste.
Cu aceste ocazii, transmit românilor de pretutindeni cele mai bune gânduri şi urări de sănătate, fericire şi succes. Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze România şi pe români, oriunde s-ar afla ei.
La Mulţi Ani România!
La Mulţi Ani români de pretutindeni!
Birou Senatorial Viorel BadeaSenator Pentru romanii din Europa si Asia
Membru al Delegatiei Permanente a Parlamentului Romaniei la APCE
Presedinte al Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni
Tel/Fax: 0213101911
Dragă Domnule Senator Viorel Badea,
Sînt și eu unul dintre „românii de pretutindeni" care au primit scrisoarea dumneavoastră cu ocazia, nu știam, „Zilei românilor de pretutindeni". Vă mulțumesc pentru caldele urări și îndemnuri, chiar dacă, trebuie să mărturisesc, laudele dvs. sînt exagerate în ce mă privește pe mine, unul din românii de pretutindeni cărora vă adresați. Nu am adus nici o „contribuție" comunității care a binevoit să mă primească (în afară de cîteva taxe), nu am afirmat prin nimic „valorile românești", nu practic sport de performanță sub drapelul țării, iar singurul domeniu în care „excelez" deocamdată este livrarea de mîncare indiană la domiciliu, pentru că lucrez ca delivery driver la un restaurant dintr-un orășel scoțian.
Alta ar fi fost însă situația dacă mi-ați fi scris, dvs. sau unul dintre numeroșii dvs. colegi din Parlament, acum șase luni, cînd încă nu eram un român „de pretutindeni", ci un român de la mine de-acasă, mai exact din Iași.
Aș fi putut să vă răspund că sînt cercetător științific la Universitatea Al. I. Cuza și că mă ocup de editarea Bibliei de la 1688, prima ediție critică a celei mai vechi Biblii românești (știați că sîntem ultimul neam din Europa care încă nu are prima sa Biblie într-o ediție critică?). M-aș fi mîndrit cu fetele mele, care practicau un sport de performanță sub drapelul țării, cum spuneți, și m-aș fi lăudat că am dus și eu puțin din „graiul țării" mele pe la Paris și Geneva, sau că mi-am petrecut șapte ani printre vechile manuscrise românești, primind pentru munca mea o summa cum laude. Dar nici dumneavostră nu mi-ați scris, nici eu nu v-am răspuns. Așa merg lucrurile, cum s-ar spune.
Dar de ce îmi scrieți tocmai acum, cînd mi-am luat lumea în cap, împreună cu ai mei, și ne-am alăturat și noi „românilor de pretutindeni" care își caută pe aiurea dreptatea pe care nu au găsit-o în țară?
Ca să îmi arătați că vă pasă?
Dacă vă pasă atît de mult de „valorile și tradițiile românești", de ce nu mi-ați scris, dvs. sau colegii dvs., pe cînd eram în țară? De ce nu m-ați întrebat cum ne descurcăm cu nouă milioane pe lună, eu și colegele mele, tineri doctori în filologie și slujbași ai culturii române pentru care suspinați acum? V-aș fi rugat atunci, dacă știam că vă interesează atît de mult istoria neamului, să faceți ceva pentru profesorul meu de istorie, care se stinge de boală pentru că din pensia sa nu-i ajung banii de medicamente. V-aș fi chemat la Iași să vedeți cum trăiește de pe o zi pe alta un antrenor de performanță, pentru care s-a cîntat imnul României la Berlin, și cum niște copii devotați se antrenează să devină campioni pe podelele roase și pline de cuie ale unei săli de sport care n-a prins încă o campanie electorală. V-aș fi dus prin oraș și v-aș fi arătat Filarmonica ieșeană, care de zece ani stă să se prăbușească sub schele, și Teatrul Național, mutat într-un cub de carton. Și la urma urmei, dacă tot invocați acum cuvintele lui Sadoveanu și îndemnul „să devenim un popor vrednic", v-aș fi spus că de douăzeci de ani mă simt, în fiecare zi, mințit, furat și umilit în țara mea.
Și că am obosit să devin „vrednic" printre șmecheri, canalii politice și „băieți deștepți".
Dar, repet, nici dvs. nu m-ați întrebat, nici eu nu v-am răspuns. Și atunci, de ce m-ați găsit tocmai acum?Domnule senator, e un cinism fără de margini să-i heretisiți pe emigranții români cu ocazia unei așa-zise „zile a românilor de pretutindeni". Nu poate fi o sărbătoare o zi a românilor „de pretutindeni", există doar o singură zi a românilor și a României din care găștile politice care s-au succedat ne-au împins, pe mine și pe alte milioane de compatrioți, să ne luăm lumea în cap, să ne lăsăm în urmă limba, părinții și prietenii și să ne căutăm pe aiurea pîinea și dreptatea. Ce sărbătoare vedeți în asta? Nu e nici o sărbătoare pentru familiile despărțite, pentru frații și prietenii lăsați în urmă, sau pentru acei „români de pretutindeni" ai căror copii s-au spînzurat în țară de dorul lor. Și, în general, nu există sărbători adevărate cînd te afli „pretutindeni", ci doar acasă.
Iertați-mă, dar nu am nevoie să-mi amintiți dvs. de „valorile românești". Ocupați-vă de ele în țară, acolo unde „cultura și valorile românești" sînt lăsate în paragină. Și v-aș mai ruga ceva. Sînteți totuși un reprezentant al clasei politice românești. Aveți decența de a nu amesteca în gesturile dvs. electorale amintirea „celor ce au luptat pentru libertatea poporului".
În Franța am cunoscut un om care și-a pierdut o mînă în masacrul de la Otopeni, în decembrie '89. Lucrează acum ca magazioner la un depozit, din mila unor străini generoși. Vă asigur că omul acesta ar scuipa astăzi pe orice discurs politicianist în care sînt amintiți eroii din decembrie '89. Altfel, o duce bine (în curînd, îl veți putea vedea și auzi într-un documentar tv despre Revoluție, apropo, nu-i așa, de cei care „fac cinste țării natale").
La sfîrșit, aș vrea să vă asigur că nu mi-e rușine că sînt român. Așa mi-am învățat și fetele, să nu le fie rușine să spună de unde vin. Singurele momente în care mi-e rușine că-s român sînt atunci cînd politicienii îmi vorbesc despre România. În gura lor, România pute ca o hazna infestată, din care mă bucur că mi-am salvat copiii. Ca o măsură de igienă, ar fi prea mult dacă v-aș cere să păstraţi măcar distanța tăcerii?
Ioan-Florin Florescu
Interesant, nu?
Grüße!
Scrisoare deschisa catre un senator si catre toata lumea
1 decembrie. Scrisoare deschisă către dl. senator Viorel Badea.
Am primit ieri, pe grupul yahoo romaniansinedinburgh, o scrisoare din partea d-lui senator Viorel Badea, care s-a gîndit să mă felicite cu ocazia, cică, „Zilei românilor de pretutindeni". Dau mai jos scrisoarea d-lui senator, urmată de răspunsul meu, pentru că, nu-i așa, nu se cuvine să te heretisească omul, iar tu să nu-i întorci amabilităţile...
1 decembrie.
Dragi români de pretutindeni,
Cu prilejul „Zilei românilor de pretutindeni" vă adresez vouă, românilor din lumea întreagă, calde felicitări, precum şi îndemnul de a păstra în suflet spiritul, cultura şi limba românească. Doresc să vă felicit şi să vă mulţumesc pentru contribuţia pe care o aduceţi la dezvoltarea comunităţilor şi a ţărilor în care vă aflaţi, precum şi pentru păstrarea şi afirmarea valorilor şi tradiţiilor româneşti. Din Australia până în America de Nord, din Europa şi până în Asia, românii au ridicat pe podiumurile sportului de performanţă drapelul naţional al României, au dus la cele mai prestigioase universităţi frumosul grai românesc şi excelează în orice domeniu activează, făcând cinste ţării natale.
Trebuie să ne amintim că suntem români în fiecare zi dăruită nouă de Dumnezeu şi să păstrăm vii în inimile noastre cuvintele lui M. Sadoveanu: „Patriotismul nu înseamnă ura împotriva altor neamuri, ci datorie către neamul nostru; nu înseamnă pretenţia că suntem cel mai vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor vrednic."
Doresc să vă felicit, de asemenea, şi cu ocazia „Zilei Naţionale a României". Avem datoria de a păstra vie şi a cinsti amintirea celor ce au luptat pentru unitatea şi libertatea poporului, precum şi de a privi spre viitor cu optimismul, curajul şi încrederea cu care au făcut-o şi strămoşii noştri, de la cei căzuţi pe câmpul de luptă, până la cei care au pierit în inumanele închisori comuniste.
Cu aceste ocazii, transmit românilor de pretutindeni cele mai bune gânduri şi urări de sănătate, fericire şi succes. Fie ca Dumnezeu să binecuvânteze România şi pe români, oriunde s-ar afla ei.
La Mulţi Ani România!
La Mulţi Ani români de pretutindeni!
Birou Senatorial Viorel BadeaSenator Pentru romanii din Europa si Asia
Membru al Delegatiei Permanente a Parlamentului Romaniei la APCE
Presedinte al Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni
Tel/Fax: 0213101911
Dragă Domnule Senator Viorel Badea,
Sînt și eu unul dintre „românii de pretutindeni" care au primit scrisoarea dumneavoastră cu ocazia, nu știam, „Zilei românilor de pretutindeni". Vă mulțumesc pentru caldele urări și îndemnuri, chiar dacă, trebuie să mărturisesc, laudele dvs. sînt exagerate în ce mă privește pe mine, unul din românii de pretutindeni cărora vă adresați. Nu am adus nici o „contribuție" comunității care a binevoit să mă primească (în afară de cîteva taxe), nu am afirmat prin nimic „valorile românești", nu practic sport de performanță sub drapelul țării, iar singurul domeniu în care „excelez" deocamdată este livrarea de mîncare indiană la domiciliu, pentru că lucrez ca delivery driver la un restaurant dintr-un orășel scoțian.
Alta ar fi fost însă situația dacă mi-ați fi scris, dvs. sau unul dintre numeroșii dvs. colegi din Parlament, acum șase luni, cînd încă nu eram un român „de pretutindeni", ci un român de la mine de-acasă, mai exact din Iași.
Aș fi putut să vă răspund că sînt cercetător științific la Universitatea Al. I. Cuza și că mă ocup de editarea Bibliei de la 1688, prima ediție critică a celei mai vechi Biblii românești (știați că sîntem ultimul neam din Europa care încă nu are prima sa Biblie într-o ediție critică?). M-aș fi mîndrit cu fetele mele, care practicau un sport de performanță sub drapelul țării, cum spuneți, și m-aș fi lăudat că am dus și eu puțin din „graiul țării" mele pe la Paris și Geneva, sau că mi-am petrecut șapte ani printre vechile manuscrise românești, primind pentru munca mea o summa cum laude. Dar nici dumneavostră nu mi-ați scris, nici eu nu v-am răspuns. Așa merg lucrurile, cum s-ar spune.
Dar de ce îmi scrieți tocmai acum, cînd mi-am luat lumea în cap, împreună cu ai mei, și ne-am alăturat și noi „românilor de pretutindeni" care își caută pe aiurea dreptatea pe care nu au găsit-o în țară?
Ca să îmi arătați că vă pasă?
Dacă vă pasă atît de mult de „valorile și tradițiile românești", de ce nu mi-ați scris, dvs. sau colegii dvs., pe cînd eram în țară? De ce nu m-ați întrebat cum ne descurcăm cu nouă milioane pe lună, eu și colegele mele, tineri doctori în filologie și slujbași ai culturii române pentru care suspinați acum? V-aș fi rugat atunci, dacă știam că vă interesează atît de mult istoria neamului, să faceți ceva pentru profesorul meu de istorie, care se stinge de boală pentru că din pensia sa nu-i ajung banii de medicamente. V-aș fi chemat la Iași să vedeți cum trăiește de pe o zi pe alta un antrenor de performanță, pentru care s-a cîntat imnul României la Berlin, și cum niște copii devotați se antrenează să devină campioni pe podelele roase și pline de cuie ale unei săli de sport care n-a prins încă o campanie electorală. V-aș fi dus prin oraș și v-aș fi arătat Filarmonica ieșeană, care de zece ani stă să se prăbușească sub schele, și Teatrul Național, mutat într-un cub de carton. Și la urma urmei, dacă tot invocați acum cuvintele lui Sadoveanu și îndemnul „să devenim un popor vrednic", v-aș fi spus că de douăzeci de ani mă simt, în fiecare zi, mințit, furat și umilit în țara mea.
Și că am obosit să devin „vrednic" printre șmecheri, canalii politice și „băieți deștepți".
Dar, repet, nici dvs. nu m-ați întrebat, nici eu nu v-am răspuns. Și atunci, de ce m-ați găsit tocmai acum?Domnule senator, e un cinism fără de margini să-i heretisiți pe emigranții români cu ocazia unei așa-zise „zile a românilor de pretutindeni". Nu poate fi o sărbătoare o zi a românilor „de pretutindeni", există doar o singură zi a românilor și a României din care găștile politice care s-au succedat ne-au împins, pe mine și pe alte milioane de compatrioți, să ne luăm lumea în cap, să ne lăsăm în urmă limba, părinții și prietenii și să ne căutăm pe aiurea pîinea și dreptatea. Ce sărbătoare vedeți în asta? Nu e nici o sărbătoare pentru familiile despărțite, pentru frații și prietenii lăsați în urmă, sau pentru acei „români de pretutindeni" ai căror copii s-au spînzurat în țară de dorul lor. Și, în general, nu există sărbători adevărate cînd te afli „pretutindeni", ci doar acasă.
Iertați-mă, dar nu am nevoie să-mi amintiți dvs. de „valorile românești". Ocupați-vă de ele în țară, acolo unde „cultura și valorile românești" sînt lăsate în paragină. Și v-aș mai ruga ceva. Sînteți totuși un reprezentant al clasei politice românești. Aveți decența de a nu amesteca în gesturile dvs. electorale amintirea „celor ce au luptat pentru libertatea poporului".
În Franța am cunoscut un om care și-a pierdut o mînă în masacrul de la Otopeni, în decembrie '89. Lucrează acum ca magazioner la un depozit, din mila unor străini generoși. Vă asigur că omul acesta ar scuipa astăzi pe orice discurs politicianist în care sînt amintiți eroii din decembrie '89. Altfel, o duce bine (în curînd, îl veți putea vedea și auzi într-un documentar tv despre Revoluție, apropo, nu-i așa, de cei care „fac cinste țării natale").
La sfîrșit, aș vrea să vă asigur că nu mi-e rușine că sînt român. Așa mi-am învățat și fetele, să nu le fie rușine să spună de unde vin. Singurele momente în care mi-e rușine că-s român sînt atunci cînd politicienii îmi vorbesc despre România. În gura lor, România pute ca o hazna infestată, din care mă bucur că mi-am salvat copiii. Ca o măsură de igienă, ar fi prea mult dacă v-aș cere să păstraţi măcar distanța tăcerii?
Ioan-Florin Florescu
Interesant, nu?
Grüße!
10 castele
...de neratat:
http://nomadic.ro/europa/10-castele-din-germania-pe-care-trebuie-sa-le-vezi
Viel Spaß!
http://nomadic.ro/europa/10-castele-din-germania-pe-care-trebuie-sa-le-vezi
Viel Spaß!
Conditiile de obtinere a cetateniei germane
Conditiile de obtinere a cetateniei germane(Staatsangehörigkeit) de catre un cetatean roman sunt:
* opt ani de sedere neintrerupta pe teritoriul Germaniei(7 ani pt. cei care au facut un curs de integrare - cursul de limba germana pana la nivelul B1)
* cazier judiciar
* cunostinte de limba germana - minim nivel B1
* contract de munca sau dovada unei surse de venit
* promovarea testului de incetatenire
Promovarea testului - presupune un test grila cu 33 de intrebari, cu patru variante de raspuns, alese la intamplare dintr-o carte cu 310 intrebari. Din cele 33 intrebari, 17 trebuie sa fie corecte pentru a promova. Durata testului este de 60 minute.
Mai multe despre obtinerea cetateniei, dar si despre test gasiti aici: http://www.bmi.bund.de/DE/Home/startseite_node.html
Incepand cu 1 ianuarie 2007, adica de cand a intrat Romania in Uniunea Europeana, romanii care doresc sa dobandeasca cetatenia germana nu mai sunt obligati sa renunte in prealabil la cetatenia romana.
Azi e vineri, asa ca
Schönes Wochenende!
* opt ani de sedere neintrerupta pe teritoriul Germaniei(7 ani pt. cei care au facut un curs de integrare - cursul de limba germana pana la nivelul B1)
* cazier judiciar
* cunostinte de limba germana - minim nivel B1
* contract de munca sau dovada unei surse de venit
* promovarea testului de incetatenire
Promovarea testului - presupune un test grila cu 33 de intrebari, cu patru variante de raspuns, alese la intamplare dintr-o carte cu 310 intrebari. Din cele 33 intrebari, 17 trebuie sa fie corecte pentru a promova. Durata testului este de 60 minute.
Mai multe despre obtinerea cetateniei, dar si despre test gasiti aici: http://www.bmi.bund.de/DE/Home/startseite_node.html
Incepand cu 1 ianuarie 2007, adica de cand a intrat Romania in Uniunea Europeana, romanii care doresc sa dobandeasca cetatenia germana nu mai sunt obligati sa renunte in prealabil la cetatenia romana.
Azi e vineri, asa ca
Schönes Wochenende!
Info
O sa scriu cateva randuri despre ce ar trebui sa faca un
nou venit in Germania. Poate ca cineva, candva va gasi aceste informatii
utile:
1. Anmeldung(domiciliu)
2. Freizügigkeitsbescheinigung(dreptul de sedere)
3. Arbeitserlaubnis(permisul de munca)
Practic cele 3 puncte de mai sus iti ofera dreptul de sedere si dreptul de munca in Germania.(in linii mari...un fel de viza pt. AU, CA sau NZ).
Asadar primul pas care trebuie facut, fie ca veniti cu un job offer sau fie ca veniti pe cont propriu in cautarea unui job este Anmeldung-ul. Acesta se face la primaria(Rathaus) orasului, comunei, satului unde aveti un contract de inchiriere al unui imobil.
Trebuie spus ca este destul de greu sa inchiriati o locuinta fara a avea un contract de munca. Pt. cei care vin fara job offer exista varinata inchirierii unei pensiuni, unui hotel sau WG(o camera intr-un apt. inchiriat de altcineva - share).
Pe baza Anmeldung-ului, de la Landratsamt(este o institutie) obtineti dreptul nelimitat de libera circulatie in Germania(Freizügigkeitsbescheinigung).
Pt. a deschide un cont la o banca aveti de asemenea nevoie de acest Anmeldung.
Dupa ce aveti un job(contract semnat de ambele parti) trebuie sa obtineti permisul de munca(Arbeitserlaubnis). Incepand cu ianurie 2012 cei cu studii superioare nu mai au nevoie de permis de lucru pt. a putea lucra in Germania(cu mentiunea ca jobul trebuie se fie in ton cu studiile - deci nu merge de ex. sa ai job de economist avand diploma de fizician). Oricum si pana in ianuire 2012 cei cu studii superioare erau privilegiati, in sensul ca puteau obtine destul de usor permisul de munca chiar daca erau nemti in somaj care corespundeau criteriilor jobului obtinut. Nu stiu exact cum se procedeaza incepand cu ianurie 2012, e posibil ca acest permis sa trebuiasca totusi faptic. Cel mai sigur e sa intrebati autoritatile: http://www.arbeitsagentur.de/ . Oricum cert este ca cei cu studii superioare nu trebuie sa aibe nici o emotie referitoare la permisul de munca.
Cei fara studii superioare (pentru ca stiu din auzite, recomand sa intrebati: http://www.arbeitsagentur.de/nn_29892/Navigation/Dienststellen/Dienststellen-Nav.html) trebuie din pacate sa astepte 3 luni din momentul in care au Anmeldung(deci 3 luni trebuie sa se intretina din economiile cu care au venit) si abia dupa pot aplica pt permisul de munca. In primul rand autoritatile verifica daca exista nemti someri care sa corespunda jobului in cauza..si abia dupa vine si permisul de munca(deci nu intotdeauna).
Formularul pt permisul de munca il trimite firma angajatoare(dar nu este o regula) la cel mai apropiat ZAV de sediul firmei.
Incepand cu ianuarie 2014 romanii nu mai trebuie sa solicite permisul de munca...
Tot la Landratsamt se poate inmatricula masina(chiar si adusa din romania) si totodata preschimba permisul de conducere in unul german.
Cateva linkuri utile:
Notiuni de baza despre Germania:
http://www.tatsachen-ueber-deutschland.de/de/home1.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Germania
Imobiliare:
http://www.immobilienscout24.de/
http://www.immowelt.de/
http://www.null-provision.de/ - aici sunt anunturile fara intermediari(agentii imobiliare)
Cursuri de germana:
http://www.vhs.de/
Autoturisme second-hand:
http://www.autoscout24.de/
http://www.mobile.de/
http://www.12gebrauchtwagen.de/
Joburi:
http://www.stepstone.de/
http://www.meinestadt.de/
http://www.jobboerse.arbeitsagentur.de
http://www.jobscout24.de/
http://www.stellenangebote.de/
specialisti IT:
http://www.it-arbeitsmarkt.de/
farmacie si medicina:
http://www.pharmajobs.com/
http://www.aerzteblatt.de/
http://www.klinikstellen.de/
http://www.klinikjobs.de/
http://www.sanojobs.de/
http://www.zeit-fuer-arbeit-hh.de/
http://www.bundeswehr-karriere.de/portal/a/bwkarriere
ingrijire batrani sau bolnavi:
http://www.pflege.de/
http://www.pflegeagentur24.de/
domeniul social(fundatii, organizatii):
http://www.diakonie.de/index.htm
http://www.stellenmarkt-sozial.de/
http://www.sozial.de/
publicitate:
http://www.werbeagentur.de/
menajere/ingrijitoare copii(Au Pair):
http://www.au-pair-job.de/
http://www.meinaupair.de/m/e_start.php
tamplarie:
http://www.holzjob.eu/
Anunturi de munca se gasesc bineinteles si in ziarele locale la rubrica „Stellenmarkt”.
asociaţia germană a inginerilor: http://www.vdi.de/
pentru electronişti: http://www.vde.com/de/Seiten/Homepage.aspx
pentru arhitecţi: http://www.bak.de/site/163/default.aspx sau http://www.bda-bund.de/home.html
bransa construcţii: http://www.bauindustrie.de/ şi http://www.werde-bauingenieur.de/
o medie a salariilor din bransa IT: http://www.stepstone.de/Karriere-Bewerb ... ich-it.cfm
Deocamdata cam atat, dar daca sunt intrebari, o sa incerc sa raspund. Oricum in cazul in care imi mai vin idei o sa completez.
Viele Grüße
1. Anmeldung(domiciliu)
2. Freizügigkeitsbescheinigung(dreptul de sedere)
3. Arbeitserlaubnis(permisul de munca)
Practic cele 3 puncte de mai sus iti ofera dreptul de sedere si dreptul de munca in Germania.(in linii mari...un fel de viza pt. AU, CA sau NZ).
Asadar primul pas care trebuie facut, fie ca veniti cu un job offer sau fie ca veniti pe cont propriu in cautarea unui job este Anmeldung-ul. Acesta se face la primaria(Rathaus) orasului, comunei, satului unde aveti un contract de inchiriere al unui imobil.
Trebuie spus ca este destul de greu sa inchiriati o locuinta fara a avea un contract de munca. Pt. cei care vin fara job offer exista varinata inchirierii unei pensiuni, unui hotel sau WG(o camera intr-un apt. inchiriat de altcineva - share).
Pe baza Anmeldung-ului, de la Landratsamt(este o institutie) obtineti dreptul nelimitat de libera circulatie in Germania(Freizügigkeitsbescheinigung).
Pt. a deschide un cont la o banca aveti de asemenea nevoie de acest Anmeldung.
Dupa ce aveti un job(contract semnat de ambele parti) trebuie sa obtineti permisul de munca(Arbeitserlaubnis). Incepand cu ianurie 2012 cei cu studii superioare nu mai au nevoie de permis de lucru pt. a putea lucra in Germania(cu mentiunea ca jobul trebuie se fie in ton cu studiile - deci nu merge de ex. sa ai job de economist avand diploma de fizician). Oricum si pana in ianuire 2012 cei cu studii superioare erau privilegiati, in sensul ca puteau obtine destul de usor permisul de munca chiar daca erau nemti in somaj care corespundeau criteriilor jobului obtinut. Nu stiu exact cum se procedeaza incepand cu ianurie 2012, e posibil ca acest permis sa trebuiasca totusi faptic. Cel mai sigur e sa intrebati autoritatile: http://www.arbeitsagentur.de/ . Oricum cert este ca cei cu studii superioare nu trebuie sa aibe nici o emotie referitoare la permisul de munca.
Cei fara studii superioare (pentru ca stiu din auzite, recomand sa intrebati: http://www.arbeitsagentur.de/nn_29892/Navigation/Dienststellen/Dienststellen-Nav.html) trebuie din pacate sa astepte 3 luni din momentul in care au Anmeldung(deci 3 luni trebuie sa se intretina din economiile cu care au venit) si abia dupa pot aplica pt permisul de munca. In primul rand autoritatile verifica daca exista nemti someri care sa corespunda jobului in cauza..si abia dupa vine si permisul de munca(deci nu intotdeauna).
Formularul pt permisul de munca il trimite firma angajatoare(dar nu este o regula) la cel mai apropiat ZAV de sediul firmei.
Incepand cu ianuarie 2014 romanii nu mai trebuie sa solicite permisul de munca...
Tot la Landratsamt se poate inmatricula masina(chiar si adusa din romania) si totodata preschimba permisul de conducere in unul german.
Cateva linkuri utile:
Notiuni de baza despre Germania:
http://www.tatsachen-ueber-deutschland.de/de/home1.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Germania
Imobiliare:
http://www.immobilienscout24.de/
http://www.immowelt.de/
http://www.null-provision.de/ - aici sunt anunturile fara intermediari(agentii imobiliare)
Cursuri de germana:
http://www.vhs.de/
Autoturisme second-hand:
http://www.autoscout24.de/
http://www.mobile.de/
http://www.12gebrauchtwagen.de/
Joburi:
http://www.stepstone.de/
http://www.meinestadt.de/
http://www.jobboerse.arbeitsagentur.de
http://www.jobscout24.de/
http://www.stellenangebote.de/
specialisti IT:
http://www.it-arbeitsmarkt.de/
farmacie si medicina:
http://www.pharmajobs.com/
http://www.aerzteblatt.de/
http://www.klinikstellen.de/
http://www.klinikjobs.de/
http://www.sanojobs.de/
http://www.zeit-fuer-arbeit-hh.de/
http://www.bundeswehr-karriere.de/portal/a/bwkarriere
ingrijire batrani sau bolnavi:
http://www.pflege.de/
http://www.pflegeagentur24.de/
domeniul social(fundatii, organizatii):
http://www.diakonie.de/index.htm
http://www.stellenmarkt-sozial.de/
http://www.sozial.de/
publicitate:
http://www.werbeagentur.de/
menajere/ingrijitoare copii(Au Pair):
http://www.au-pair-job.de/
http://www.meinaupair.de/m/e_start.php
tamplarie:
http://www.holzjob.eu/
Anunturi de munca se gasesc bineinteles si in ziarele locale la rubrica „Stellenmarkt”.
asociaţia germană a inginerilor: http://www.vdi.de/
pentru electronişti: http://www.vde.com/de/Seiten/Homepage.aspx
pentru arhitecţi: http://www.bak.de/site/163/default.aspx sau http://www.bda-bund.de/home.html
bransa construcţii: http://www.bauindustrie.de/ şi http://www.werde-bauingenieur.de/
o medie a salariilor din bransa IT: http://www.stepstone.de/Karriere-Bewerb ... ich-it.cfm
Deocamdata cam atat, dar daca sunt intrebari, o sa incerc sa raspund. Oricum in cazul in care imi mai vin idei o sa completez.
Viele Grüße
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)